Vasile Tiţă a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria boxului românesc.
I se spunea „Prinţul din Obor” şi a fost ultimul mohican dintre cei patru români care au urcat pe podiumul olimpic de la Helsinki, din 1952, unde a cucerit medalia de bronz dar şi o lume întreagă prin stilul său de luptă unic, prin care l-a pus în mare dificultate şi pe Floyd Patterson, unul dintre cei mai mari pugilişti americani ai tuturor timpurilor. Tiţă a fost multiplu campion naţional, între 1951 şi 1957 reuşind şapte titluri consecutive de campion al României şi a făcut parte din lotul reprezentativ timp de şapte ani. A fost un luptător de renume mondial, a fost un om cu o voinţă de fier şi un caracter de excepţie, pe care viaţa la pus la grea încercare, suferind
de Alzaimer de la începutul anilor 2.000. A fost… De duminică, Vasile Tiţa a trecut în nefiinţă, intrând în legendă, la vârsta de 85 de ani, pe care-i împlinise în februarie, când Federaţia Română de Box şi preşedintele Leonard Doroftei au mers la marele campion acasă pentru a-l sărbători aşa cum se cuvine. Bătrânul cu ochi albaştrii şi pumni de oţel a fost îngropat astăzi, lăsând lumea boxului românesc în doliu.
